Bistriţa - Bîrgăului: Situl Natura 2000 Cuşma, dă peste cap socotelile proprietarilor de păduri 1

Ecologia şi conservarea biodiversităţii costă, este concluzia la care au ajuns ieri la Bistriţa Bîrgăului, primarii comunelor a căror suprafeţe au fost incluse în Situl Natura 2000 Cuşma, dar şi şefii ocoalelor care administrează şi păzesc terenurile forestiere aflate în proprietate comunală, de stat sau privată. 

Organizată de custodele Sitului Natura 2000 Cuşma, Ocolul Silvic Bistriţa Bîrgăului, condus de inginerul Dan Ţacăl, întîlnirea a debutat tensionat cu discuţii pe marginea Regulamentului sitului Cuşma, tensiunea fiind generată de articolul privind surpervizarea tăierilor şi de custodele ariei protejate de interes comunitar. Inginerul Ioan Rus, şef la Ocolul Prundu Bîrgăului ajutat de inginerul Dănilă Vlad, şef la Ocolul Josenii Bîrgăului au adus în discuţie argumente care au mai tăiat din atribuţiile custodelui, şi au condus dezbaterea înspre un numitor comun,acela a necesităţii institurii unui parteneriat, privind conservarea biodiversităţii.

Prezenţa specialiştilor de la APM BN: biologul Alina Şteopan şi a celor de la Garda de Mediu BN: comisarii: Gabriel Petraş şi Cristina Irimie, secondaţi atent de Savir Moisil şi Călin Şteopan de la ITRSV BN, ca şi precizările legislative aduse de aceştia în discuţii au făcut ca ideea parteneriatului să capete contur, urmînd ca ulterior, astfel de întîlnirii să mai fie programate pentru ca părţile implicate să fie corect informate.

Detalii în filmul ataşat.

PS. Pentru informarea cititorilor noştri, referitor la Situl Natura 2000 Cuşma, redăm cîteva elemente informale privinda această arie de interes comunitar, care se suprapune peste suprafeţele a 7 comune din judeţul Bistriţa-Năsăud.

Scurtă prezentare:

 La mai bine de trei ani de la instituirea prin intermediul Ordinului 1964/2007, ca parte integrantă a reţelei ecologice Natura 2000 din România, sub denumirea de Situl „Natura 2000” Cuşma, aria naturală protejată de interes comunitar cu acest nume, situată în nord-estul judeţului Bistriţa-Năsăud, cu preponderenţă aflată în Masivul Călimani, şi în Munţii Bîrgăului, ce cuprinde 9 arii protejate de interes naţional, dispuse pe o suprafaţă de 44.853 de hectare ce se suprapune peste 7 comune, trei forme de proprietate, şi patru fonduri de vânătoare, este departe de a fi cunoscută de locuitorii comunităţilor locale, peste care s-a suprapus, puţin cunoscută de cei mai mulţi dintre proprietarii terenurilor din interiorul ei, cunoscută cu aproximaţie de gestionarii celor patru fonduri de vânătoare, şi total necunoscută de persoanele şi turiştii care tranzitează drumurile de acces în şi dinspre Sit.
Procentul foarte ridicat de ecosisteme naturale ale Sitului Natura 2000 Cuşma, determină existenţa unui număr mare de habitate şi specii de interes comunitar, perpetuarea optimă a acestora fiind în strânsă interdependenţă cu modul de utilizare a terenului peste care se suprapune situl. Astfel, pe suprafaţa sitului Natura 2000 Cuşma, se află păduri, suprafeţe agricole, fîneţe, livezi, construcţii, un lac de acumulare artificială, ape curgătoare şi bălţi. Cele mai bine reprezentate în Situl Cuşma, sunt pădurile, în detrimentul celorlalte categorii de utilizare a terenurilor. Ca efect al prezenţei preponderente al pădurilor, pe teritoriul sitului natura 2000 Cuşma, se află 4 fonduri de vânătoare, trei dintre aceste fiind gestionate de Direcţia Silvică Bistriţa (R.N:P.), respectiv fondurile de vânătoare Cuşma, Tihuţa şi Budac, iar al patrulea fond de vînătoare, supranumit Colibiţa, este gestionat de Asociaţia ptivată de vânătoare, Bistriţa-Tihuţa. Cea mai mare parte a zonei montane a sitului Cuşma, este inclusă în fondurile de vînătoare Colibiţa şi Tihuţa, iar zonele submontane şi deluroase sunt incluse în fondurile de vânătoare Budac şi Cuşma.

Lipsa bibliografiei, şi lipsa informaţiilor referitoare la Situl Natura 2000 Cuşma

Singurele documente care lămureau cât de cât lucrurile privind localizarea geografică, cadrul fizico-geografic, reprezentarea unităţilor administrative, drepturile de proprietate, drepturile de administrare, gestionarea cinegetică, hidrologia, clima, dispunerea şi compoziţia solurilor, flora, vegetaţia şi fauna erau până la finele lui decembrie 2010, dosarul de fundamentare a APM Bistriţa-Năsăud care a stat la baza includerii acestei arii în Reţeaua Natura 2000 din România, şi Planul de acţiune al custodelui administrativ, respectiv Ocolul Silvic Bistriţa Bărgăului. Remarcabila lucrare „Situl Natura 2000 Cuşma” ieşită de sub tipar la sfârşitul anului 2010 ca efect al proiectului „Fundamentarea ştiinţifică pentru includerea zonei Cuşma (judeţul Bistriţa-Năsăud) în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000, finanţat prin Programul pentru Parteneriate în domenii prioritare al Centrului Naţional de Management şi Programe, avându-i ca autori pe universitarii clujeni Marian Proorocu, Paul Beldean şi Alexandru Crişan a creat premizele pentru adoptarea unor soluţii viabile de management, permiţând asfel, valorificarea patrimoniului natural existent în sit şi dezvoltarea durabilă a zonei
Problema informării locuitorilor, a proprietarilor de terenuri, a agenţilor economici care îşi desfăşoară activitatea aici, a vânătorilor care operează în sit şi a turiştilor care afluează pe drumurile de acces în şi dinspre sit, având ca ţinţă lacul artificial de acumulare de la Colibiţa, şi împrejurimile acestuia, rămâne încă o mare necunoscută, care trebuie rezolvată în timp util, astfel încât patrimoniul sitului să nu aibă de suferit din punct de vedere ecologic şi conservativ.

Valorile sitului Natura 2000 Cuşma

Unul dintre principalele motive pentru care zona Cuşma a fost inclusă în Reţeaua Ecologică Europeană Natura 2000 este existenţa aici a unor populaţii viabile de carnivore mari, urs, lup, râs, pisică sălbatică, lucru care rezultă din inventarierile făcute de gestionarii fondurilor de vînătoare (Colibiţa, Tihuţa, Cuşma şi Budacu) în perioada 2005-2009, fonduri care se suprapun peste suprafaţa aflată în situl Natura 2000 Cuşma, dar, valoarea mare din punctul de vedere al biodiversităţii o demonstrează existenţa în interiorul sitului a celor 9 arii protejate de interes naţional: Valea Repedea, Cheile Bistriţei Ardelene, Stîncile Tătarului, Piatra Cuşmei, Piatra Corbului, Rîpa Verde, Tăul Zînelor, Comarnic, Locul Fosilifer Rîpa Mare, arii protejate care prezintă un major potenţial de biodiversitate, cunoscut doar de specialiştii în domeniul protecţiei mediului, şi care sunt vizate de distrugere, prin necunoaştere, dar şi prin rea voinţă din partea factorul antropic