Ce efecte va avea accidentul din Ungaria asupra Roşiei Montane?

De cand a inceput cel mai nou dezastru ecologic din Ungaria, apar din ce in ce mai multe speculatii in legatura cu exploatarea miniera de la Rosia Montana. Activisti, ecologisti si chiar oficiali au inceput sa compare catastrofa cu cea de la Baia Mare, din anul 2000, si unii fac chiar trimiteri diplomatice sau mai directe spre Rosia. La prima vedere, singurul lucru care leaga aceste doua exploatari este faptul ca e vorba de o activitate de exploatare a minereurilor. Difera zonele, difera materialul exploatat, difera tehnologia si difera modul de abordare a problemei. Dar posibile valuri generate de aceasta catastrofa ar putea influenta proiectul din Romania mai mult decat s-ar putea crede la o prima evaluare a situatiei.de Magor Csibi

Deja din primele momente ale teribilului accident din Ungaria, multi oameni incercau sa speculeze momentul si apareau mai peste tot mesaje ca si noi vom avea de-a face cu o experienta de acest gen daca vom incepe exploatarea de aur in zona Apusenilor. Dupa aceea, secretarul de stat maghiar Illes Zoltan a declarat ca acest accident ii aduce aminte de ceea ce s-a intamplat la Baia Mare in 2000. Si de atunci mai toata lumea se intreaba daca acest accident poate influenta in vreun fel viitorul exploatarii de la Rosia Montana.

Ce a dovedit acest nou accident?

Daca in 2000, dupa accidentul de la Baia Mare, Comisia Europeana si-a dat seama ca este nevoie de o reglementare stricta in domeniul deseurilor miniere si a creat Directiva Cadru a Deseurilor Miniere pentru a evita astfel de incidente pe viitor, astazi, Comisia are nevoie de o noua abordare asupra a tot ce inseamna legislatie in materie de minerit in Europa. Nici macar nu s-a racit disputa Parlament-Comisie pe marginea exploatarii cu cianura in UE si un nou scandal are potentialul sa forteze Comisia sa-si revizuiasca atitudinea.

Anul acesta, TOTB v-a transmis in direct din PE votul prin care Parlamentul European a sustinut intr-o rezolutie, cu o majoritate covarsitoare, ca legislatia pe minerit din UE trebuie schimbata si ca tehnologiile bazate pe exploatarea cu cianura nu isi mai au locul in UE. Avand in vedere ca rezolutiile nu obliga Comisia la nimic, reprezentantii acestui for au declarat in repetate randuri ca legislatia miniera din UE este satisfacatoare si ca n-au nici cea mai mica intentie de a redeschide discutiile pe marginea acestui pachet legislativ.

Insa cu nici un an mai tarziu, Comisia s-ar putea sa fie nevoita sa-si revizuiasca aceasta atitudine. Accidentul de la Kolontar a aratat inca o data ca accidentele miniere pot fi extrem de periculoase, iar autoritatile nu par tot timpul pregatite in fata acestor situatii.

Desi statul maghiar s-a sesizat si s-a mobilizat incomparabil mai eficient decat noi in 2000 la Baia Mare, putem sa ne consideram norocosi deocamdata ca poluarea nu a ajuns inca si la noi. Insa daca se petrece un al doilea accident, s-ar putea ca incidentul sa capete valente internationale.

Desi mina de la Kolontar indeplinea la prima vedere toate cerintele in domeniu, s-a produs insa un accident si de data asta a cauzat si pierderi umane. Au aparut speculatii legate de motivul accidentului si pana la aceasta ora se pare ca cea mai plauzibila explicatie este dorinta de profit prea mare a companiei, care a stochat mai mult namol rosu decat putea duce bazinul de stocare.

Dar nu asta este adevarata problema.

Mai degraba ar trebui sa ne gandim cum se poate ca o legislatie sigura pentru cetatean sa considere namolul rosu o substanta nepericuloasa. Aceasta substanta a ranit si a omorat deja multi oameni in timpul accidentelor, a produs pagube materiale imense si, spre norocul tuturor, s-a evitat o catastrofa de proportii numai pentru ca accidentul s-a produs in octombrie si nu in august. In cazul in care vremea ar fi fost calda si uscata, namolul uscat ar fi prezentat un potential radioactiv, iar in acest caz efectele catastrofei puteau fi incomparabil mai mari.

Un alt aspect alarmant in acest caz este atitudinea companiei. Chiar si dupa un accident, care a cauzat patru decese confirmate, compania nu si-a oprit productia. Mai mult, prin vocea sindicalistilor, dar si a conducatorilor, ea acuza guvernul de iresponsabilitate in cazul in care opreste productia. Ce s-a intamplat, s-a intamplat, spuneau ei, trebuie sa ne concentram pe viitor pe locuri de munca si pe viitorul indutriei. Adica catastrofa sau nu, profitul profit ramane. Iar decizia guvernului de a suspenda toata productia pare a fi una inteleapta azi, cand localitatea Kolontar e complet evacuata si autoritatile au anuntat prin vocea primului-ministru Orban ca o noua rupere de dig este foarte posibila.

In aceste conditii, cred ca ii va fi foarte greu Comisiei sa nu deschida inca o data dosarul directivei cadru pe deseuri miniere. Au facut-o in urma accidentului de la Baia Mare si foarte probabil ca o vor face si de data asta. Comisia trebuia sa arate ca legislatia UE se adapteaza situatiei de pe teren. Iar de data asta, noi masuri sunt necesare pentru a evita situatiile de acest gen, mai ales in conditiile in care mai exista destule bazine de stochare cu un potential pericol pentru cetateni.

Revizuirea directivei si Rosia Montana

Chiar daca la prima vedere nu exista absolut nici o legatura intre accidentul de la Kolontar si exploatarea aurifera de la noi, s-ar putea ca efectul psihologic al dezastrului din Ungaria sa afecteze si proiectul din Romania.

Acest accident nu face altceva decat sa arate inca o data ca autoritatile raman deseori in offside in fata industriei. De data asta, in ciuda reglementarilor, un nou accident s-a produs, compania se spala pe maini, cum se intampla de obicei in aceste situatii, iar operatiunile de neutralizare sunt mult mai dificile decat s-ar fi crezut la inceput. Legislatia nu a reusit din nou sa acopere realitatea de pe teren. Iar in acest context, toti cei care folosesc ca argument principiul precautiei au inca o data castig de cauza.

Aciidentul din ultimele zile va realimenta o discutie destul de delicata intre Parlament si Comisie. Daca la inceputul anului Parlamentul avertiza deja Comisia ca legislatia miniera trebuie revizuita, Comisia s-a tinut tare pe pozitii si a refuzat orice dialog pe aceasta tema. De data asta, se pare ca Parlemantul a avut dreptate, ceea ce ii va asigura o pozitie privilegiata in cadrul discutiilor.

Am fi naivi sa nu ne asteptam ca in cazul in care Comisia isi va redeschide discutiile pe marginea legislatiei miniere, o dezbatere pe folosirea cianurii sa nu aiba loc. Iar o UE care de obicei urmareste sa fie cat de cat pe placul cetateanului, nu are cum sa refuze o noua discutie pe acest subiect. Odata pornita discutia, ma astept ca Parlamentul sa se tina tare pe pozitii. Deocamdata doar liberal-democratii au ezitat sa voteze pentru rezolutie, dar si pentru ei va fi greu sa-si mentina pozitia in aceasta situatie delicata. PPE va fi probabil fi mai transant, avand in vedere ca au de aparat unul dintre cei mai populari premieri din grupul lor, pe Viktor Orban, iar socialistii vor avea doar de castigat daca vor continua pe linia initiala.

Reactiile din urmatoarele saptamani vor fi interesante si cruciale, iar Comisia trebuie sa faca o alegere critica. Iar in contextul actual, dupa un dezastru masiv si foarte mediatizat din SUA, unde anchetele se prelungesc, vinovatii nu apar si nemultumirea creste, cred ca cei din Comisie vor alege sa fie mai transanti. Iar dosarul, odata deschis, va genera consecinte pentru toata lumea.

Foto şi text Magor Csibi