Întîmplare adevărată, despre o faţă de masă, credinţă şi un miracol!

Un preot tînăr şi soţia lui ajung la prima lor parohie. Se întîmpla într-o zi de octombrie. Găsesc biserica în care el urma să slujească, într-o stare deplorabilă ... Iau totul ca pe o încercare a lui Dumnezeu, şi, cu entuziasm, îşi propun să restaureze lăcaşul, astfel încît, de Crăciun, să poată oficia prima slujbă. Muncesc din greu. Repară pereţii, tîmplaria, refac picturile, curăţă. Pe 18 decembrie biserica e aproape ca nouă. A doua zi însă, o vijelie cumplită se bate asupra localităţii. Vîntul desprinde o bucată de acoperişul bisericii şi apa infiltrată distruge o parte a unui perete lateral. Întristat că va trebui să amîne liturghia de inaugurare, tînărul preot pleacă spre casă. Pe drum se opreşte la o licitaţie în scopuri caritabile şi cumpără o faţă de masă brodată, ce avea în mijlocul ei o cruce! Se gîndeşte că frumoasa faţă de masă, din mătase, are aproximativ dimensiunile porţiunii de perete avariat şi ar putea masca pictura distrusă. Se întoarce la biserică. Începuse să ningă. Într-o staţie de autobuz, vede o femeie în vîrstă care tocmai pierduse autobuzul. O invită să intre în biserică, pînă cînd va veni următorul autobuz. Între timp, începe să potrivească pe peretele avariat de ploaie, faţa de masă cumpărată la licitaţie.
Femeia aşteaptă absentă, într-un colţ al bisericii. La un moment dat, ridică ochii şi începe să plîngă! Faţa de masă are iniţialele ei, brodate într-un colţ. Îi povesteşte apoi preotului, cum în timpul războiului, ea brodase faţa de masă. Silită de venirea naziştilor, ea a lăsat în urmă, plecînd în grabă din calea ocupanţilor, faţa de masă, brodată cu atîta drag. Arestat, soţul ei a fost trimis în lagăr. Nu mai ştie nimic despre el, şi îl crede mort.
Impresionat, preotul vrea să îi returneze faţa de masă, dar ea îi spune că cel mai bine este ca aceasta să rămînă în biserică. Tot ce poate să facă tînărul preot pentru ea, este să o conducă acasă.
Slujba de inaugurare la bisericii reuşeşte şi mulţumit, preotul conduce la finalul acesteia enoriaşii spre ieşirea din biserică. Cînd revine însă, spre altar, observă un bărbat în vîrstă, cu ochii pironiţi pe faţa de masă. Bărbatul îi povesteşte îndurerat că faţa de masă, fusese brodată de soţia lui, care dispăruse în timpul ocupaţiei naziste din Austria. O crede moartă, şi plînge. Preotul îl invită pe bărbat la o plimbare. Îl conduce la casa bătrînei doamne, unde asistă la o impresionantă revedere!