Mita electorală. Aşa NU!

Săptămîna asta am luat prima șpagă. Pentru că trăim într-o campanie electorală continuă. Și, contrar așteptărilor, am făcut-o cu zîmbetul pe buze, ba chiar am și mulțumit. Din două motive: cel lumesc este că aveam piticul în brațe (omul venise la ora la care copiii sînt luați de la creșă/cămin, și-a postat mașina în curte și a început să care pachete), iar cel științific este că nu aspectul neîngrijit sau gluga din cap te fac neinteresant pentru mituitorii electorali, ci lipsa copilului din preajmă. Îmi imaginez că, dacă ieșeam din cămin cu trei plozi, unul mai urlător decît celălalt, ne-ar fi transportat cu mașina pînă acasă și ne-ar fi manevrat interfonul. Dar, eh!